Ana are 18 ani. Ca orice adolescenta de varsta ei, are o sumedenie de vise. Cel mai mult isi doreste sa devina asistent social. Vrea sa ajute, la randul ei, semenii care au nevoie de ajutor. Nascuta fara antebrate, Ana a simtit ce inseamna sa fii ajutat. Ieri, tanara a sustinut proba scrisa la limba si literatura romana in cadrul examenului de bacalaureat. A inceput deja sa se obisnuiasca cu protezele pe care le poarta din clasa a VII-a.
Desi s-a nascut fara antebrate, o tanara argeseanca s-a ambitionat sa dea bacalaureatul
Ana are 18 ani. Ca orice adolescenta de varsta ei, are o sumedenie de vise. Cel mai mult isi doreste sa devina asistent social. Vrea sa ajute, la randul ei, semenii care au nevoie de ajutor. Nascuta fara antebrate, Ana a simtit ce inseamna sa fii ajutat. Ieri, tanara a sustinut proba scrisa la limba si literatura romana in cadrul examenului de bacalaureat. A inceput deja sa se obisnuiasca cu protezele pe care le poarta din clasa a VII-a.
La prima vedere, Ana nu iese in evidenta. Este o fata draguta, delicata, asa cum ne-a descris-o personalul din Centrul de Plasament nr. 10 Craiova. Daca te uiti insa atent la mainile ei, observi imediat protezele din plastic. Povestea Anei este insa una neobisnuita. Fata a fost internata in plasament de la varsta de 4 ani. Provine dintr-o comuna de pe langa Campulung Muscel. Handicapul cu care s-a nascut, lipsa antebratelor, a fost o tara destul de puternica. „Nu ma mai asteptam sa se intample ceva bun in viata mea. Ma resemnasem. S-a intamplat insa sa vina fundatia din Danemarca, iar ei m-au placut si m-au ajutat foarte mult”, ne povesteste, deschis, Ana.
Ajutor nesperat din Danemarca
De la 13 ani, o fundatie umanitara din Danemarca, „Help Romania - Prietenii Anei Maria”, a ajutat-o pe Ana sa-si implineasca visul: cu ajutorul unor proteze, fata a inceput sa scrie. Acum, spune ea, foloseste si calculatorul, e drept, mai greu. „Soren, presedintele fundatiei, mi-a promis un laptop daca o sa iau nota mare la bacalaureat. Dar, oricum, nu pentru asta invat”, ne spune Ana, care ieri a sutinut examenul scris la limba si literatura romana: „Mie mi s-a parut usor. La romana oral am luat 9 si la franceza 10. Mai greu o sa-mi fie la ecologie, dar sper sa iau nota buna”.
In afara faptului ca au ajutat-o in procurarea protezelor, cei de la fundatia daneza ii trimit Anei bani pentru meditatii, dar si de cheltuiala.
Nedorita de familie
Un punct delicat pentru Ana este familia ei, din Slanic, judetul Arges. Despre acestia, tanara vorbeste cu retinere: „Am fost ultima oara acasa acum un an. Oarecum m-am simtit nedorita acolo. Ei m-au privit intotdeauna ca pe o infirmaÉ Nu o sa mai merg la ei, desi imi pare rau ca trebuie sa spun asta. Adevarata mea familie sunt colegii de aici, dar si cei din Danemarca”, ne spune tanara, cu vocea trista. De altfel, chiar spune ca s-a obisnuit in Craiova: „In timpul liber merg in parc. Imi place foarte mult sa ma plimb, sa admir natura”.
Vrea la asistenta sociala
Dupa ce va sustine examenul de bacalaureat, Ana intentioneaza sa mearga la Sectia de asistenta sociala din cadrul Facultatii de Teologie din Craiova: „Vreau sa-i ajut si eu, la randul meu, pe cei care au nevoie de semenii lor. Sa simta aceeasi bucurie pe care am simtit-o si eu atunci cand, dupa 13 ani, am putut sa scriu pentru prima data”. Ana mai spune ca, in timp, a trecut peste prejudecatile semenilor si a incercat sa faca orice lucru pe care-l face un tanar de varsta ei: „Merg la club, joc tenis de masa, chiar foarte bine, folosesc internetul. Nu vreau mila nimanui, dar vreau sa fiu vazuta in societate la adevarata mea valoare. E tot ce vreau”, a completat la final tanara care, cu ajutorul unor oameni de suflet, a invatat ca minunile se pot petrece chiar si atunci cand nu te mai astepti.